Insolvența, pentru un creditor, înseamnă că un client care îți datorează bani a intrat într-o procedură colectivă, condusă de un judecător-sindic și de un administrator sau lichidator judiciar, în care toți creditorii își recuperează banii împreună, după reguli fixe, din Legea 85/2014. Din momentul deschiderii, nu mai poți executa clientul separat: îți declari creanța într-un termen de cel mult 45 de zile și aștepți distribuirea sumelor, în ordinea stabilită de lege.
Mai jos găsești, pe rând, ce este insolvența, cum se deschide, ce proceduri există, ce termene ai și ce se întâmplă cu datoria la final. Textul este informativ: explică legea, nu analizează situația ta.
Pe scurt: după deschiderea procedurii, execuțiile se suspendă (art. 75), dobânzile nu mai curg pentru creanțele vechi (art. 80), iar cine nu depune cererea de admitere a creanței în termen pierde dreptul de a fi plătit din procedură (art. 114).
Ce este insolvența după Legea 85/2014
Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență este actul care reglementează insolvența firmelor și a altor profesioniști. Forma consolidată folosită pentru acest ghid este cea din 18.12.2025, publicată pe legislatie.just.ro.
Definiția. Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 29, insolvența este „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile”. Legea o prezumă atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadență, nu și-a plătit datoria față de creditor. Prezumția este relativă, adică debitorul poate dovedi contrariul.
Câțiva termeni pe care îi vei întâlni des:
| Termen | Ce înseamnă (art. 5 alin. 1) |
|---|---|
| Debitor | firma (sau alt profesionist) împotriva căreia se desfășoară procedura |
| Judecător-sindic | judecătorul tribunalului care conduce dosarul de insolvență |
| Administrator judiciar | practicianul în insolvență care conduce procedura până la eventualul faliment |
| Lichidator judiciar | practicianul care vinde bunurile debitorului în faliment |
| Creanță certă, lichidă, exigibilă | datorie a cărei existență rezultă din acte, cu sumă determinată și ajunsă la scadență |
| Data deschiderii procedurii | data încheierii (cererea debitorului) sau a sentinței (cererea creditorului) prin care judecătorul-sindic deschide procedura (pct. 25) |
| BPI | Buletinul Procedurilor de Insolvență, publicația ONRC în care se publică actele procedurii (pct. 6) |
Cine poate cere deschiderea insolvenței
Procedura se deschide de tribunal, la cererea debitorului sau a unui creditor.
Cererea debitorului
Debitorul aflat în insolvență este obligat să ceară deschiderea procedurii în cel mult 45 de zile de la apariția stării de insolvență (art. 66 alin. 1). De la 18.12.2025, cererea trebuie însoțită de dovada că a notificat organul fiscal cu 15 zile înainte (art. 66 alin. 1 și 1^1, introduse prin Legea 239/2025). Un debitor la care insolvența este doar iminentă poate, facultativ, să ceară și el deschiderea (art. 66 alin. 4).
Dacă cererea debitorului este admisă, judecătorul-sindic pronunță o încheiere de deschidere (art. 71). Creditorii pot face opoziție în 10 zile de la primirea notificării (art. 71 alin. 2).
Cererea creditorului
Un creditor poate cere deschiderea procedurii dacă îndeplinește condițiile din art. 5 alin. (1) pct. 20 și pct. 72:
- creanța este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile;
- după compensarea datoriilor reciproce, suma datorată depășește valoarea-prag de 50.000 lei (pentru salariați pragul este de 6 salarii medii brute pe economie).
Conținutul cererii este stabilit de art. 70 alin. (1): cuantumul și temeiul creanței, existența unui drept de preferință (garanție), existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului și, eventual, intenția creditorului de a participa la reorganizare. Se anexează documentele justificative și dovada codului unic de înregistrare al debitorului (art. 70 alin. 2).
Ce urmează, pe scurt, după art. 72:
- instanța comunică cererea debitorului și organului fiscal în 48 de ore;
- debitorul are 10 zile să conteste sau să recunoască starea de insolvență;
- la cererea debitorului, judecătorul-sindic poate obliga creditorul să consemneze o cauțiune de până la 10% din creanță, dar nu mai mult de 40.000 lei;
- dacă debitorul plătește creanța până la închiderea dezbaterilor, cererea se respinge ca rămasă fără obiect;
- dacă nu plătește și este în insolvență, judecătorul deschide procedura prin sentință, generală sau simplificată.
Procedura generală și procedura simplificată
Legea are două variante ale procedurii de insolvență (art. 5 pct. 46 și 47, art. 38):
| Procedura generală | Procedura simplificată | |
|---|---|---|
| Pentru cine | debitorii care nu se încadrează în art. 38 alin. (2) | debitorii fără bunuri, fără documente contabile, fără organe de conducere, fără sediu valabil, firme deja dizolvate sau care și-au declarat intenția de faliment (art. 38 alin. 2) |
| Ce urmează | perioadă de observație, apoi reorganizare, faliment sau ambele succesiv | intrare directă în faliment, la deschidere sau după o observație de cel mult 20 de zile |
| Tabelul preliminar | în cel mult 20 de zile de la termenul de declarare | în cel mult 10 zile de la termenul de declarare |
Perioada de observație durează cel mult 12 luni de la deschidere, cu posibilitate de prelungire pentru motive temeinice (art. 112 alin. 3).
Reorganizare sau faliment
După perioada de observație, procedura generală merge pe unul din două drumuri.
Reorganizarea judiciară (art. 5 pct. 54) înseamnă că firma continuă să funcționeze și își plătește datoriile după un plan de reorganizare, cu un program de plăți. Planul poate fi propus de debitor, de administratorul judiciar sau de creditori care dețin împreună cel puțin 20% din creanțele din tabelul definitiv, în 30 de zile de la publicarea tabelului (art. 132 alin. 1). Planul este votat de creditori pe categorii și confirmat de judecătorul-sindic. Executarea lui nu poate depăși 3 ani de la confirmare (art. 133 alin. 3); prin modificări, durata totală maximă este de 5 ani de la confirmarea inițială (art. 139 alin. 5).
Falimentul (art. 5 pct. 45) este procedura în care bunurile debitorului se vând, iar banii se împart creditorilor. La final, firma este radiată din registrul comerțului.
Dacă planul de reorganizare eșuează, debitorul poate trece în faliment. Iar dacă toți creditorii din tabelul definitiv sunt plătiți sau renunță în perioada de observație, procedura se închide fără radiere (art. 178).
Ce se întâmplă cu creanța ta la deschidere
Trei efecte contează imediat pentru un creditor:
1. Suspendarea executărilor (art. 75). De la data deschiderii, se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare și executările silite pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Creanța se poate valorifica doar în procedura insolvenței, prin cererea de admitere. Există excepții, de exemplu căile de atac ale debitorului și acțiunile îndreptate împotriva codebitorilor sau a terților garanți (art. 75 alin. 2). Sumele din executările deja făcute se virează în contul procedurii (art. 75 alin. 5).
2. Oprirea dobânzilor (art. 80). După deschidere, nicio dobândă, majorare, penalitate sau cheltuială nu mai poate fi adăugată creanțelor născute înainte de deschidere. Excepția privește creanțele garantate, în limitele art. 103. Practic, creanța se declară cu accesoriile calculate până la data deschiderii.
3. Plata creanțelor noi. Datoriile născute după deschidere, de exemplu livrări făcute în perioada de observație, se plătesc conform documentelor din care rezultă, fără înscriere la masa credală (art. 102 alin. 6). Dacă debitorul intră ulterior în faliment și nu le-a plătit, se cere înscrierea lor în tabelul suplimentar (art. 102 alin. 7).
Notificarea creditorilor și termenele
După deschidere, administratorul judiciar trimite o notificare creditorilor cunoscuți, debitorului și registrului comerțului. Notificarea se face potrivit Codului de procedură civilă și se publică într-un ziar de largă circulație și în BPI (art. 99).
Potrivit art. 100 alin. (1), notificarea se comunică cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de declarare și cuprinde:
| Termen | Durata maximă (art. 100) |
|---|---|
| Termen-limită pentru cererea de admitere a creanței | cel mult 45 de zile de la deschiderea procedurii |
| Verificarea creanțelor și publicarea tabelului preliminar în BPI | cel mult 20 de zile (generală) / 10 zile (simplificată) de la termenul de declarare |
| Definitivarea tabelului | cel mult 25 de zile de la termenul pentru tabelul preliminar |
| Prima adunare a creditorilor | în cel mult 5 zile de la termenul pentru tabelul preliminar |
Judecătorul-sindic poate prelungi termenele pentru declarare, tabelul preliminar și prima adunare cu cel mult 30 de zile (art. 100 alin. 2). De aceea contează data concretă scrisă în hotărârea de deschidere și în notificare, nu doar maximul legal.
După deschidere, citarea și comunicarea actelor de procedură se fac prin BPI (art. 42 alin. 1). Notificarea deschiderii face excepție: ea se comunică după Codul de procedură civilă (art. 42 alin. 3).
Declararea creanței: cererea de admitere
Toți creditorii cu creanțe anterioare deschiderii, cu excepția salariaților, depun cererea de admitere a creanței în termenul fixat în hotărârea de deschidere (art. 102 alin. 1). Cererea se depune la tribunal și se înregistrează într-un registru ținut la grefă. Cererea se face chiar dacă creanța nu este stabilită printr-un titlu (art. 102 alin. 3). Și creanțele nescadente sau sub condiție se admit la masa credală (art. 102 alin. 4).
Creditorul care a cerut deschiderea procedurii nu trebuie să depună o nouă cerere: creanța lui se înscrie pe baza documentelor din cererea de deschidere, cu excepția cazului în care vrea să adauge accesorii calculate până la deschidere (art. 102 alin. 2, art. 66 alin. 8).
Conținutul minim (art. 104 alin. 1):
- numele sau denumirea creditorului;
- domiciliul sau sediul;
- suma datorată;
- temeiul creanței (contract, facturi etc.);
- mențiuni despre eventualele cauze de preferință (garanții);
- adresa de e-mail, dacă creditorul optează pentru comunicare electronică.
Documentele justificative ale creanței și ale garanțiilor se anexează cel târziu până la termenul de declarare (art. 104 alin. 2). Creanțele în valută se trec în tabel în lei, la cursul BNR din data deschiderii (art. 107 alin. 2).
Comunicarea. Pentru cererile întemeiate pe această parte a legii, titularul depune și dovada comunicării lor către debitor și administratorul sau lichidatorul judiciar, după caz (art. 40^1 alin. 1).
Taxa de timbru. OUG 80/2013, art. 14 alin. (1), taxează cu 200 lei acțiunile, cererile și contestațiile introduse la instanță în temeiul legii insolvenței. Textul trimite încă la vechea Lege 85/2006, dar art. 340 din Legea 85/2014 prevede că trimiterile la legea veche se înțeleg ca fiind făcute la legea nouă. Suma efectivă pentru cererea de admitere o poți confirma la grefa tribunalului.
Pe scurt: termenul de declarare este fix. Art. 114 prevede că titularul unei creanțe anterioare care nu depune cererea până la termen este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabel și nu mai poate urmări debitorul nici după închiderea procedurii, cu excepțiile prevăzute de lege (bancrută, plăți frauduloase).
Tabelul preliminar, contestațiile și tabelul definitiv
Administratorul judiciar verifică fiecare cerere și documentele, pentru a stabili legitimitatea, valoarea și prioritatea fiecărei creanțe (art. 106). Dacă a intervenit prescripția, îl notifică pe creditor fără să mai verifice fondul (art. 106 alin. 2).
Tabelul preliminar cuprinde creanțele acceptate de administrator, cu suma cerută, suma acceptată și rangul de prioritate. El se depune la tribunal și se publică în BPI (art. 110). Creditorii ale căror creanțe au fost trecute doar parțial sau înlăturate sunt notificați, cu motivele (art. 110 alin. 4). După publicare, creditorii din tabelul preliminar pot participa la adunările creditorilor.
Contestațiile se depun la tribunal în 7 zile de la publicarea tabelului preliminar în BPI, atât în procedura generală, cât și în cea simplificată (art. 111 alin. 2). Pot contesta debitorul, creditorii și orice parte interesată, atât propria creanță neînscrisă, cât și creanța altcuiva. Contestația se depune, sub sancțiunea anulării, cu dovada taxei de timbru și cu înscrisurile doveditoare (art. 111 alin. 3), iar un exemplar se comunică administratorului, creditorului a cărui creanță se contestă și, dacă există, administratorului special (art. 111 alin. 4). Judecătorul-sindic soluționează toate contestațiile printr-o singură sentință (art. 111 alin. 6).
Tabelul definitiv se publică în BPI după soluționarea contestațiilor (art. 112). De acum, doar titularii creanțelor din tabelul definitiv votează planul de reorganizare sau participă la distribuiri, în procedura simplificată (art. 112 alin. 2). Și după această etapă, până la închiderea procedurii, se poate contesta o creanță admisă pe bază de fals, dol, eroare esențială sau titluri noi descoperite, în 15 zile de la aflarea situației (art. 113).
Adunarea creditorilor și comitetul creditorilor
Adunarea creditorilor este convocată și prezidată, de regulă, de administratorul sau lichidatorul judiciar (art. 47). Convocarea se publică în BPI cu cel puțin 5 zile înainte de ședință și cuprinde ordinea de zi (art. 48 alin. 1). Creditorii pot fi reprezentați prin împuterniciți și pot vota prin corespondență, inclusiv prin document electronic semnat cu semnătură electronică calificată (art. 48 alin. 3 și 4).
Ședința este valabilă dacă sunt prezenți titularii a cel puțin 30% din valoarea creanțelor cu drept de vot. Deciziile se iau cu majoritatea, prin valoare, a creanțelor prezente; votul condiționat contează ca vot negativ (art. 49 alin. 1). Adunarea poate fi convocată și de creditori care dețin cel puțin 30% din creanțe (art. 47 alin. 3).
Comitetul creditorilor are 3, 5 sau 7 membri. Primul este desemnat de judecătorul-sindic după tabelul preliminar, iar adunarea creditorilor alege apoi un comitet dintre primii 20 de creditori cu drept de vot care se oferă voluntar (art. 50, forma de la 18.12.2025). Dacă sunt puțini creditori, atribuțiile comitetului le exercită adunarea. Comitetul analizează situația debitorului, primește rapoartele administratorului, le poate contesta și poate cere anularea actelor frauduloase dacă administratorul nu o face (art. 51).
Ordinea de plată: creanțe garantate și chirografare
Legea împarte creditorii după natura creanței:
- creanțe care beneficiază de o cauză de preferință (numite des „garantate”): au ipotecă, gaj, privilegiu sau drepturi asimilate asupra unor bunuri ale debitorului (art. 5 pct. 15);
- creanțe bugetare: impozite, taxe, contribuții și accesoriile lor (pct. 14);
- creanțe salariale (pct. 18);
- creanțe chirografare: fără nicio garanție (pct. 22). Majoritatea furnizorilor care au de încasat facturi sunt în această categorie. Tot chirografară devine și partea de creanță garantată pe care valoarea garanției nu o acoperă.
Banii din vânzarea bunurilor grevate (art. 159). Din prețul unui bun ipotecat sau gajat se plătesc, în ordine: cheltuielile vânzării și conservării bunului și alte costuri ale procedurii, apoi creanțele garantate născute în timpul procedurii, apoi creanța creditorului garantat, cu capital, dobânzi și penalități. Ce nu se acoperă trece la categoria chirografară sau bugetară (art. 159 alin. 2).
Restul banilor, în faliment (art. 161):
| Rang | Categorie |
|---|---|
| 1 | taxe, timbre și cheltuieli ale procedurii, inclusiv remunerația practicianului |
| 2 și 2^1 | finanțări acordate în procedură sau în proceduri de prevenire a insolvenței |
| 3 | creanțe din raporturi de muncă |
| 4 | creanțe din continuarea activității după deschidere |
| 5 | creanțe bugetare |
| 6-7 | obligații de întreținere și sume pentru întreținerea debitorului persoană fizică |
| 8 | credite bancare, livrări de produse, prestări de servicii, lucrări, chirii |
| 9 | alte creanțe chirografare |
| 10 | creanțe subordonate (de exemplu, creditele acordate de asociați cu cel puțin 10%) |
Un rang se plătește doar după ce rangul anterior a fost acoperit. În interiorul aceluiași rang, banii se împart proporțional cu creanțele (art. 162). Facturile neplătite pentru bunuri livrate sau servicii prestate intră, de regulă, la rangul 8.
Ce se întâmplă cu datoria la final
Depinde de felul în care se închide procedura.
- Reorganizare reușită. La confirmarea planului, debitorul este descărcat de diferența dintre datoriile de dinainte și cele prevăzute în plan (art. 181 alin. 2). Procedura se închide după ce administratorul constată că obligațiile din plan au fost îndeplinite (art. 175).
- Faliment. După vânzarea bunurilor, lichidatorul depune raportul final, publicat în BPI, iar creditorii pot face obiecțiuni cu cel puțin 5 zile înainte de adunarea convocată pentru el (art. 167). Firma este radiată. Partea de creanță neacoperită nu mai are, în mod obișnuit, de la cine să fie recuperată, pentru că firma nu mai există.
- Lipsa bunurilor. Dacă nu există bunuri sau acestea nu acoperă nici cheltuielile, iar niciun creditor nu avansează banii, judecătorul închide procedura și dispune radierea (art. 174).
Legea prevede și căi prin care se pot aduce bani în plus în averea debitorului: anularea actelor frauduloase făcute înainte de insolvență (art. 117 și următoarele) și atragerea răspunderii persoanelor care au contribuit la starea de insolvență (art. 169). O procedură nu poate fi închisă înainte de soluționarea definitivă a unei astfel de acțiuni de atragere a răspunderii (decizia RIL nr. 27/2022, menționată în textul consolidat).
Ce urmărește, de regulă, un creditor
Ca informație generală, acestea sunt momentele din procedură în care legea îi dă creditorului un termen sau un drept:
- Data deschiderii procedurii: de aici curg cele 45 de zile maxime și de aici se opresc dobânzile.
- Termenul-limită din hotărâre și din notificare: cererea de admitere, cu documentele, trebuie să ajungă la tribunal până atunci.
- Publicarea tabelului preliminar în BPI: de aici curg cele 7 zile de contestație.
- Convocările adunării creditorilor: se publică în BPI cu cel puțin 5 zile înainte.
- Tabelul definitiv, planul de reorganizare sau intrarea în faliment: schimbă ce se întâmplă cu creanța.
- Rapoartele administratorului sau lichidatorului: arată ce bunuri există și ce acțiuni s-au pornit.
Toate aceste acte apar în BPI, iar dosarul poate fi urmărit și pe portal.just.ro, după numărul lui. Pentru termenele concrete, calculatorul de zile te ajută să numeri de la data publicării, iar calculatorul de dobândă legală, să calculezi accesoriile până la data deschiderii.
Important: acest ghid oferă informații generale despre Legea 85/2014 și nu constituie consultanță juridică. Pentru o analiză a situației tale concrete, adresează-te unui avocat sau unui practician în insolvență.