Clientul nu plătește factura: ghid complet, de la reminder la executare

Ce poți face, pas cu pas, când o factură rămâne neplătită: ce verifici întâi, cum îl pui pe client în întârziere, ce dobândă ceri și pe ce cale mergi în instanță.

Actualizat la · 12 minute de citit · Echipa platnic.ro

Când clientul nu plătește factura, ai la dispoziție un drum în pași: verifici actele, îi amintești amiabil, îl pui în întârziere printr-o somație, calculezi dobânda penalizatoare și, dacă nu plătește, obții un titlu executoriu în instanță (ordonanța de plată, cererea cu valoare redusă sau acțiunea de drept comun), cu care mergi apoi la executorul judecătoresc. Mai jos găsești fiecare pas, cu articolul de lege care îl reglementează.

Pe scurt: 1. verifici contractul, factura și dovada livrării; 2. trimiți un reminder; 3. trimiți somația de plată (15 zile); 4. calculezi dobânda și cei 40 de euro; 5. alegi calea în instanță; 6. cu titlul executoriu, pornești executarea silită. Ai 3 ani de la scadență ca să acționezi.

Acest ghid oferă informații generale despre ce prevede legea. Nu analizează situația ta concretă și nu înlocuiește sfatul unui avocat.

Pasul 1: verifică actele înainte de orice

Înainte să ceri banii, adună tot ce dovedește că îi ai de primit. În instanță, tot ce ai de arătat sunt înscrisurile, așa că merită să le ai în ordine din prima zi.

  • Contractul (sau comanda acceptată, e-mailurile prin care ați convenit prețul și termenul). Uită-te la termenul de plată, la clauza de penalități și la modul de comunicare stabilit.
  • Factura: suma, data emiterii, data scadenței și dovada că a ajuns la client.
  • Dovada livrării sau a prestării: aviz de însoțire, proces-verbal de recepție, confirmare de primire, rapoarte de lucru.
  • Orice recunoaștere a datoriei: o plată parțială, un e-mail în care clientul cere amânare. Acestea contează și la prescripție (vezi mai jos).

Care este termenul de plată?

Între profesioniști, Legea 72/2013 limitează termenul de plată din contract: cel mult 60 de zile calendaristice, cu excepția cazului în care părțile stipulează un termen mai lung și clauza nu este abuzivă (art. 5 alin. 1). Dacă în contract nu există niciun termen, dobânda penalizatoare curge, în principiu, după 30 de zile calendaristice de la primirea facturii de către client (art. 3 alin. 3 lit. a).

Când clientul este o autoritate contractantă (instituție publică), termenul legal este de 30 de zile de la primirea facturii (art. 6 alin. 1), iar în contract se poate ajunge excepțional la maximum 60 de zile, dacă este justificat obiectiv (art. 7 alin. 1).

Legea mai spune că părțile nu pot conveni asupra datei emiterii sau primirii facturii; o astfel de clauză este lovită de nulitate absolută (art. 5 alin. 3).

Ca să numeri zilele de la emitere sau de la scadență, poți folosi calculatorul de zile între două date.

Pasul 2: reminderul amiabil

Legea nu cere un reminder, dar în practică este cel mai ieftin pas. Un e-mail scurt, cu numărul facturii, suma, scadența și contul în care se face plata, rezolvă adesea o întârziere cauzată de o scăpare.

Păstrează corespondența. Dacă clientul răspunde că plătește „săptămâna viitoare” sau cere eșalonare, acesta poate fi un act de recunoaștere a datoriei. Codul civil dă ca exemple de recunoaștere tacită „plata parțială a datoriei” și „solicitarea unui termen de plată” (art. 2.538 alin. 2), iar recunoașterea întrerupe prescripția (art. 2.537 pct. 1).

Pasul 3: punerea în întârziere

A pune clientul „în întârziere” înseamnă a constata oficial că n-a plătit la timp. De acest moment depind dobânzile, daunele și unele drepturi ale tale.

Codul civil prevede două moduri (art. 1.521):

  1. De drept, adică automat, fără nicio notificare. Între firme, cazul cel mai important este art. 1.523 alin. 2 lit. d): debitorul este de drept în întârziere când nu a plătit o sumă de bani asumată în exercițiul activității unei întreprinderi. Tot de drept intră în întârziere și când contractul prevede că simpla împlinire a termenului produce acest efect (art. 1.523 alin. 1).
  2. La cererea creditorului, printr-o notificare scrisă sau prin cererea de chemare în judecată (art. 1.522 alin. 1). Notificarea se comunică prin executor judecătoresc sau prin orice mijloc care asigură dovada comunicării și trebuie să acorde un termen de executare (art. 1.522 alin. 2 și 3).

Atenție la o regulă: cazurile de întârziere de drept trebuie dovedite de creditor (art. 1.523 alin. 4).

În contractele dintre profesioniști, Legea 72/2013 consideră abuzivă clauza care „fixează o obligație de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor” (art. 14 lit. b). Cu alte cuvinte, dobânda penalizatoare curge de la scadență, fără să fie nevoie de o notificare.

Pe scurt: între firme, clientul care nu plătește la scadență este, de regulă, în întârziere de drept. Somația rămâne totuși utilă: e obligatorie pentru ordonanța de plată și poate întrerupe prescripția.

Pasul 4: somația de plată

Somația este notificarea formală prin care îi ceri clientului să plătească într-un termen. Codul de procedură civilă o reglementează la ordonanța de plată (art. 1.015):

  • se comunică prin executorul judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire;
  • îi pune în vedere debitorului să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primire;
  • întrerupe prescripția, potrivit art. 2.540 din Codul civil, care se aplică în mod corespunzător (art. 1.015 alin. 2). Art. 2.540 cere ca punerea în întârziere să fie urmată de chemarea în judecată în termen de 6 luni.

Dacă intenționezi să folosești ordonanța de plată, păstrează dovada comunicării (confirmarea de primire sau actul executorului): se atașează la cerere, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă (art. 1.017 alin. 2).

Ce conține, de obicei, o somație

Legea nu impune un formular. Ca exemplu ilustrativ, o somație cuprinde de regulă: datele creditorului și ale debitorului (denumire, sediu, CUI), factura sau facturile neplătite (număr, dată, sumă, scadență), temeiul (contractul), suma totală cerută și, separat, dobânda penalizatoare, termenul de plată de 15 zile, contul bancar în care se face plata, data și semnătura.

Pasul 5: calculează dobânda și despăgubirile

Codul civil spune că, dacă o sumă de bani nu e plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până la plată, fără să dovedească vreun prejudiciu (art. 1.535 alin. 1). Nivelul este cel din contract sau, în lipsă, cel legal.

Valorile legale în vigoare la 30 septembrie 2026 (rata de referință BNR este 6,50% din 8 august 2024, conform bnr.ro):

Situație Dobânda legală penalizatoare Temei
Între profesioniști sau cu autorități contractante 14,50% pe an (6,50% + 8 pp) OG 13/2011, art. 3 alin. 2^1
Alte raporturi 10,50% pe an (6,50% + 4 pp) OG 13/2011, art. 3 alin. 2
Raporturi care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi 8,40% pe an (10,50% redus cu 20%) OG 13/2011, art. 3 alin. 3

Între profesioniști, rata de referință în vigoare în prima zi a semestrului se aplică pe tot semestrul (Legea 72/2013, art. 4). Pe lângă dobândă, poți cere echivalentul în lei a 40 de euro, ca daune-interese minimale (art. 10), plus cheltuielile făcute pentru recuperare (art. 9).

Exemplu: o factură de 10.000 lei, între două firme, plătită cu 90 de zile întârziere, fără dobândă stabilită în contract: 10.000 × 14,50% × 90 / 365 = 357,53 lei dobândă, plus 40 de euro. Calculul îl faci rapid în calculatorul de dobândă legală. Detalii și istoricul ratei găsești în articolul despre dobânda legală 2026.

Pasul 6: cele trei căi în instanță

Dacă somația nu dă rezultat, ai nevoie de un titlu executoriu. Executarea silită se poate face numai în temeiul unui titlu executoriu (CPC, art. 632 alin. 1), iar creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă (art. 663): existența ei e neîndoielnică, suma e determinată sau determinabilă, iar scadența a trecut.

Factura este titlu executoriu?

Nu, nu singură. Titlurile executorii sunt hotărârile executorii și definitive, precum și alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare (art. 632 alin. 2). Factura, contractul și dovada livrării sunt probele cu care obții titlul pe una dintre căile de mai jos.

1. Ordonanța de plată

Este procedura specială pentru creanțe certe, lichide și exigibile, constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege (CPC, art. 1.014 alin. 1). Nu are plafon de valoare.

Pe scurt: trimiți somația, aștepți 15 zile, depui cererea la instanța competentă să judece fondul în primă instanță (art. 1.016). Dacă debitorul nu contestă creanța prin întâmpinare, ordonanța se emite în cel mult 45 de zile de la introducerea cererii, fără a socoti perioada pentru comunicarea actelor (art. 1.023). Ordonanța este executorie chiar dacă e atacată cu cerere în anulare (art. 1.025). Taxa este 200 lei (OUG 80/2013, art. 6 alin. 2).

Dacă debitorul ridică apărări care cer alte probe decât înscrisurile, instanța respinge cererea, iar tu poți merge pe calea dreptului comun (art. 1.021). Totul în detaliu: ordonanța de plată pas cu pas.

2. Cererea cu valoare redusă

Se aplică atunci când valoarea cererii, fără dobânzi, cheltuieli de judecată și alte accesorii, nu depășește 50.000 lei la data sesizării instanței (CPC, art. 1.026 alin. 1, prag valabil din 15 mai 2025). Se judecă la judecătorie (art. 1.028), pe baza unui formular oficial (art. 1.029), procedura este scrisă (art. 1.030 alin. 1) și nu cere somație prealabilă.

Pârâtul are 30 de zile să răspundă după ce primește formularul (art. 1.030 alin. 4), iar instanța pronunță hotărârea în 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare (art. 1.031 alin. 1). Hotărârea primei instanțe este executorie de drept (art. 1.031 alin. 3) și se poate ataca doar cu apel, în 30 de zile (art. 1.033). Taxa: 50 lei până la 2.000 lei, 200 lei peste 2.000 lei (OUG 80/2013, art. 6 alin. 1). Ghidul complet: cererea cu valoare redusă.

3. Acțiunea de drept comun

Este procesul obișnuit, fără limite de valoare și fără restricții de probe (martori, expertiză). Se folosește când creanța e contestată serios, când ai nevoie de alte probe decât înscrisurile sau după ce o ordonanță de plată a fost respinsă. Pentru cereri evaluabile în bani de până la 200.000 lei inclusiv, competentă în primă instanță este judecătoria (CPC, art. 94 pct. 1 lit. k); peste această valoare, tribunalul (art. 95).

Taxa se calculează după valoare (OUG 80/2013, art. 3). De exemplu, pentru 10.000 lei: 355 lei + 5% din ce depășește 5.000 lei = 605 lei. Pentru 60.000 lei: 2.105 lei + 2% din ce depășește 50.000 lei = 2.305 lei. Folosește calculatorul de taxă de timbru sau citește ghidul despre taxa judiciară de timbru.

Comparația celor trei căi

Ordonanța de plată Cererea cu valoare redusă Acțiunea de drept comun
Valoare fără plafon max. 50.000 lei (fără accesorii) fără plafon
Condiții creanță certă, lichidă, exigibilă, din contract/înscris însușit de părți orice cerere de bani, cu excepțiile din art. 1.026 alin. 2-3 niciuna specială
Somație prealabilă obligatorie (art. 1.015) nu nu e obligatorie (vezi art. 1.522 alin. 5 C. civ.)
Taxă de timbru 200 lei fix 50 lei / 200 lei după valoare (art. 3 OUG 80/2013)
Termene prevăzute de lege emitere în max. 45 de zile, dacă nu se contestă răspuns în 30 de zile, hotărâre în 30 de zile de la informațiile complete fără termen legal de soluționare
Probe doar înscrisuri și explicațiile părților în principal înscrisuri; alte probe doar dacă nu sunt disproporționat de costisitoare orice probă admisibilă
Hotărârea executorie, chiar atacată cu cerere în anulare executorie de drept după regulile generale
Cale de atac cerere în anulare, 10 zile apel, 30 de zile apel și, după caz, recurs

Termenele din tabel sunt cele scrise în lege. Durata reală a unui dosar depinde de instanță și de comunicarea actelor, așa că nu o putem estima.

Prescripția: cât timp ai la dispoziție

Dreptul de a cere banii în instanță se prescrie, ca regulă, în 3 ani (Cod civil, art. 2.517). La obligațiile contractuale, termenul curge de la data când obligația devine exigibilă, adică de la scadența facturii (art. 2.524 alin. 1).

Prescripția se întrerupe, printre altele (art. 2.537):

  • prin recunoașterea datoriei de către client, inclusiv tacit: plată parțială, plata dobânzilor, cererea unui termen de plată (art. 2.538);
  • prin introducerea cererii de chemare în judecată sau prin înscrierea creanței la masa credală în insolvență;
  • prin punerea în întârziere, dar numai dacă este urmată de chemarea în judecată în 6 luni (art. 2.540). Somația din art. 1.015 CPC produce acest efect.

După întrerupere începe să curgă o nouă prescripție (art. 2.541 alin. 2). Și după ce ai obținut hotărârea, dreptul de a cere executarea silită se prescrie, de regulă, în 3 ani, de la data rămânerii definitive (CPC, art. 706).

Pe scurt: notează scadența fiecărei facturi. Dacă ai trimis o somație ca să întrerupi prescripția, depune cererea în instanță în cel mult 6 luni.

Executarea silită

Cu titlul executoriu în mână (ordonanța de plată, hotărârea din cererea cu valoare redusă sau hotărârea din acțiunea de drept comun), poți cere executarea silită. Executarea pornește numai la cererea creditorului, depusă la biroul executorului judecătoresc (CPC, art. 664). Executorul poate, după caz, să poprească conturile clientului sau să urmărească bunurile acestuia.

Pașii, actele necesare și cheltuielile le găsești în ghidul executarea silită pentru creditor, pas cu pas.

Dacă clientul intră în insolvență

Dacă clientul intră în insolvență, regulile se schimbă. Ordonanța de plată nu se aplică creanțelor înscrise la masa credală (CPC, art. 1.014 alin. 2), iar Legea 72/2013 nu se aplică acestor creanțe (art. 1 alin. 2 lit. a).

Cel mai important termen: cererea de admitere a creanței se depune până la termenul-limită din notificarea de deschidere, care este de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii (Legea 85/2014, art. 100 alin. 1 lit. b). Dacă tu vrei să ceri deschiderea insolvenței clientului, creanța trebuie să atingă valoarea-prag de 50.000 lei (art. 5 pct. 72).

Ce faci concret în primele zile: clientul a intrat în insolvență: primele 7 zile. Contextul general: insolvența explicată pentru creditori. Cum verifici dacă un client e în insolvență: BPI, ce este și cum îl consulți gratuit.

Rezumat: ordinea pașilor

Pas Ce faci Termen sau regulă
1 Verifici contractul, factura, dovada livrării termen de plată max. 60 de zile între profesioniști (L 72/2013, art. 5)
2 Reminder amiabil păstrezi răspunsurile, pot fi recunoaștere a datoriei
3 Somația de plată 15 zile de la primire (CPC, art. 1.015)
4 Calculezi dobânda și cei 40 de euro 14,50% pe an între profesioniști, de la scadență
5 Alegi calea în instanță ordonanța de plată, cererea cu valoare redusă sau drept comun
6 Executarea silită cererea la executor, prescripție 3 ani (CPC, art. 706)

Ține minte cele două termene care te pot costa dreptul la bani: 3 ani de la scadență pentru a cere banii în instanță și, dacă clientul intră în insolvență, termenul-limită de declarare a creanței din notificarea practicianului.

Întrebări frecvente

Ce fac dacă clientul nu plătește factura?

Verifici contractul, factura și dovada livrării, îi trimiți un reminder, apoi o somație de plată. Dacă tot nu plătește, poți cere banii în instanță prin ordonanța de plată, prin cererea cu valoare redusă (până la 50.000 lei) sau printr-o acțiune obișnuită. Cu hotărârea obținută poți merge la executorul judecătoresc.

Factura este titlu executoriu?

Nu, factura singură nu îți permite să mergi direct la executor. Codul de procedură civilă (art. 632) cere un titlu executoriu, adică o hotărâre sau un înscris căruia legea îi recunoaște această putere. Factura și contractul sunt însă probele pe baza cărora obții titlul în instanță.

În cât timp se prescrie o factură neplătită?

Termenul general de prescripție este de 3 ani (art. 2.517 Cod civil) și, la obligațiile contractuale de plată, curge de la data când plata devenea exigibilă, adică de la scadență (art. 2.524). Termenul se poate întrerupe, de exemplu prin recunoașterea datoriei sau prin cererea de chemare în judecată.

Trebuie să trimit somație înainte de a merge în instanță?

Pentru ordonanța de plată, da: dovada comunicării somației se atașează cererii, altfel cererea se respinge ca inadmisibilă (art. 1.017 alin. 2 CPC). Pentru o acțiune de drept comun, Codul civil prevede că, dacă debitorul n-a fost pus anterior în întârziere și plătește într-un termen rezonabil după ce primește cererea, cheltuielile de judecată rămân în sarcina creditorului (art. 1.522 alin. 5).

Cât costă să îți ceri banii în instanță?

Ordonanța de plată are taxa fixă de 200 lei. Cererea cu valoare redusă costă 50 lei până la 2.000 lei și 200 lei peste 2.000 lei. Acțiunea de drept comun se taxează după valoare, conform art. 3 din OUG 80/2013. Calculatorul nostru de taxă de timbru face calculul pentru tine.

Ce dobândă pot cere pentru întârziere?

Dobânda din contract, dacă ați stabilit una. Dacă nu, între profesioniști se aplică dobânda legală penalizatoare de 14,50% pe an (rata de referință BNR de 6,50% plus 8 puncte procentuale), plus minimum 40 de euro despăgubire, conform Legii 72/2013.