Executarea silită este procedura prin care un executor judecătoresc ia banii sau bunurile debitorului, cu forța legii, ca să te plătească atunci când acesta nu plătește de bunăvoie. Pentru creditor, executarea silită are câțiva pași: ai un titlu executoriu, depui cererea de executare la un executor judecătoresc, executorul obține încuviințarea instanței, îi trimite debitorului somația și apoi trece la poprire pe conturi sau venituri ori la urmărirea bunurilor mobile și imobile. Toți acești pași sunt reglementați de Cartea a V-a a Codului de procedură civilă (CPC).
Ghidul de mai jos îi ia pe rând, cu articolele de lege, costurile și termenele care te privesc ca firmă sau PFA care are de încasat bani.
Pe scurt: fără titlu executoriu nu există executare silită (art. 632 CPC). Cu titlul în mână, alegi un executor competent, plătești taxa de 20 lei pentru încuviințare și avansezi cheltuielile, pe care legea le pune în final în sarcina debitorului.
Pasul 1: ai nevoie de un titlu executoriu
Executarea silită se poate face numai în temeiul unui titlu executoriu (art. 632 alin. 1 CPC). Titlul este documentul care arată că debitorul îți datorează o sumă și căruia legea îi dă puterea de a fi pus în executare.
Principalele titluri executorii pentru un creditor:
| Titlul | Temeiul legal |
|---|---|
| Hotărârea judecătorească definitivă sau executorie (de exemplu, hotărârea dată în apel) | art. 632-634 CPC |
| Ordonanța de plată, executorie chiar dacă debitorul a formulat cerere în anulare | art. 1.025 CPC |
| Hotărârea dată pe cererea cu valoare redusă, executorie de drept | art. 1.031 alin. (3) CPC |
| Biletul la ordin, cecul, cambia, dacă îndeplinesc condițiile din legea specială | art. 640 CPC |
| Actul autentificat de notar care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă | art. 639 CPC |
| Contractul de închiriere înregistrat la organele fiscale sau autentic, pentru plata chiriei | art. 1.798 Cod civil |
| Hotărârile arbitrale | art. 635 CPC |
Un înscris sub semnătură privată (un contract obișnuit, o factură acceptată) este titlu executoriu doar dacă o lege specială spune asta și, după caz, doar dacă e înregistrat în registrele publice cerute de lege (art. 641 CPC). În practică, pentru o factură neplătită îți trebuie întâi un titlu obținut în instanță: ordonanța de plată, cererea cu valoare redusă sau o acțiune obișnuită. Pașii de dinainte de proces îi găsești în ghidul Clientul nu plătește factura.
Poți începe executarea și în baza unei hotărâri care încă poate fi atacată, dacă legea o declară executorie. Dar o faci pe riscul tău: dacă titlul e ulterior modificat sau desființat, trebuie să îl repui pe debitor în drepturi (art. 637 CPC).
Pasul 2: alegi executorul judecătoresc
Hotărârile și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel stabilite de lege (art. 652 alin. 1 CPC):
- pentru bunurile mobile: curtea de apel unde se află domiciliul sau sediul debitorului ori unde se află bunurile;
- pentru imobile: curtea de apel unde se află imobilul;
- pentru poprire: curtea de apel unde debitorul are domiciliul sau sediul (art. 782 CPC).
Dacă bunurile debitorului se află în raza mai multor curți de apel, oricare dintre executorii competenți pe lângă una dintre ele poate face executarea și pentru bunurile din celelalte (art. 652 alin. 2 CPC).
În interiorul acestor limite, alegi tu biroul de executor. Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ), organizația profesiei, publică pe site-ul executori.ro „Tabloul executorilor judecătorești din România”, unde poți căuta un executor și vedea pe lângă ce curte de apel funcționează.
Pasul 3: depui cererea de executare
Executarea pornește numai la cererea creditorului (art. 664 alin. 1 CPC). Cererea se depune la biroul executorului, personal sau prin reprezentant, ori se trimite prin poștă, curier, e-mail sau alt mijloc care confirmă primirea (art. 664 alin. 2).
Cererea cuprinde, pe lângă elementele obișnuite ale oricărei cereri (art. 664 alin. 3):
- numele sau denumirea și domiciliul sau sediul creditorului și al debitorului;
- ce ți se datorează (suma sau bunul);
- modalitățile de executare pe care le ceri (poprire, urmărire mobiliară, imobiliară).
La cerere atașezi titlul executoriu în original sau în copie legalizată și dovada achitării taxei judiciare de timbru (art. 664 alin. 4). Taxa pentru încuviințarea executării este 20 lei pentru fiecare titlu executoriu (art. 10 alin. 1 lit. a din OUG 80/2013). Cum se plătește taxa vezi în ghidul despre taxa judiciară de timbru.
Executorul înregistrează cererea prin încheiere și deschide dosarul de executare sau refuză motivat deschiderea procedurii. Dacă refuză, poți face plângere la instanța de executare în 15 zile de la comunicarea încheierii (art. 665 CPC).
Pasul 4: încuviințarea executării de către instanță
Executarea nu poate continua fără încuviințarea instanței de executare, adică judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului (art. 651 alin. 1 CPC). Nu tu depui cererea de încuviințare, ci executorul:
- în cel mult 3 zile de la înregistrarea cererii tale, executorul cere încuviințarea instanței și îi trimite copii certificate după cererea ta, titlu, încheierea de deschidere a dosarului și dovada taxei (art. 666 alin. 1);
- instanța soluționează cererea în cel mult 7 zile, în camera de consiliu, fără să citeze părțile (art. 666 alin. 2);
- încheierea se comunică executorului și ție.
Instanța poate respinge cererea numai pentru motivele limitate de art. 666 alin. (5): de exemplu, înscrisul nu este titlu executoriu, creanța nu este certă, lichidă și exigibilă sau executorul sesizat nu este competent. Încheierea de respingere poate fi atacată cu apel numai de creditor, în 15 zile de la comunicare (art. 666 alin. 7).
Odată obținută, încuviințarea produce efecte pe tot teritoriul țării și îți permite să ceri executorului toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, inclusiv pentru cheltuielile de executare (art. 666 alin. 4).
Pe scurt: tu depui cererea la executor, executorul cere încuviințarea, instanța decide în scris, fără proces cu citarea părților. Termenele legale sunt 3 zile pentru executor și 7 zile pentru instanță.
Pasul 5: somația către debitor
După încuviințare, executorul îi comunică debitorului încheierea de încuviințare, o copie certificată a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație (art. 667 alin. 1 CPC). Somația îl cheamă pe debitor să își îndeplinească obligația, de îndată sau în termenul dat de lege, cu arătarea că altfel executarea continuă (art. 668). Comunicarea titlului și a somației este cerută sub sancțiunea nulității executării (art. 667 alin. 2), cu excepțiile prevăzute de lege (art. 669).
Dacă debitorul plătește de îndată sau în termenul din somație, suportă doar cheltuielile actelor deja făcute și onorariile executorului și avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă (art. 670 alin. 2).
Pasul 6: formele de executare
Executarea silită se face prin urmărirea bunurilor mobile și imobile ale debitorului, prin predarea bunurilor deținute fără drept sau prin alte măsuri prevăzute de lege (art. 624 CPC). Pentru o creanță în bani, cele trei forme obișnuite sunt poprirea, urmărirea mobiliară și urmărirea imobiliară. Le poți cere în paralel.
Poprirea: conturi, venituri, sume datorate de alții
Prin poprire, executorul blochează sumele pe care o terță persoană (banca, angajatorul, un client al debitorului) i le datorează debitorului sau le deține în numele lui (art. 781 alin. 1 CPC). La conturile bancare se poate popri atât soldul, cât și încasările viitoare (art. 781 alin. 2).
Cum funcționează:
- poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare, printr-o adresă către terțul poprit; debitorul este înștiințat separat (art. 783 alin. 1);
- terțul poprit (de exemplu, banca) trebuie ca, în 5 zile de la comunicare, să consemneze suma sau să indisponibilizeze bunurile poprite și să trimită dovada executorului (art. 787 alin. 1);
- dacă terțul poprit nu își respectă obligațiile, tu, debitorul sau executorul puteți cere instanței de executare validarea popririi, în cel mult o lună de la data la care terțul trebuia să consemneze suma (art. 790 alin. 1); prin hotărârea de validare, terțul este obligat să îți plătească, în limita creanței, suma pe care o datora debitorului (art. 790 alin. 4).
Unele sume nu pot fi poprite: sumele cu destinație specială prevăzută de lege, finanțările nerambursabile pentru programe și proiecte și, la conturile unei firme, sumele pentru plata salariilor viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la înființarea popririi (art. 781 alin. 5).
Poprirea pe salariu și alte venituri periodice
Dacă debitorul este persoană fizică (de exemplu, garantul personal sau un client persoană fizică), salariul și pensia pot fi urmărite numai în limitele de la art. 729 CPC:
| Situația | Cât se poate reține |
|---|---|
| Datorii obișnuite (inclusiv facturi) | cel mult 1/3 din venitul lunar net |
| Obligații de întreținere sau alocație pentru copii | cel mult 1/2 din venitul lunar net |
| Mai multe urmăriri asupra aceluiași venit | în total cel mult 1/2 din venitul lunar net |
| Venit mai mic decât salariul minim net pe economie | numai partea care depășește jumătate din salariul minim net |
Alocațiile și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele de maternitate și de deces, bursele de studii acordate de stat și diurnele nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii (art. 729 alin. 7).
Urmărirea bunurilor mobile
Dacă debitorul nu plătește în termen de o zi de la comunicarea somației și a încheierii de încuviințare, executorul sechestrează bunurile mobile urmăribile, chiar dacă sunt deținute de un terț (art. 732 alin. 1 CPC). Poți indica bunurile pe care vrei să fie urmărite, dar executorul poate urmări și altele, dacă acelea nu ajung (art. 731).
Dacă în 15 zile de la aplicarea sechestrului debitorul nu plătește suma, accesoriile și cheltuielile, executorul valorifică bunurile prin licitație publică, vânzare directă sau alte modalități admise de lege (art. 753 alin. 1).
Nu pot fi urmărite, printre altele, bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului și familiei sale, alimentele și combustibilul pentru 3 luni și obiectele indispensabile persoanelor cu handicap (art. 727 CPC).
Urmărirea imobilelor
Executorul comunică debitorului încheierea de încuviințare, titlul și somația, cu termen de 15 zile pentru plata întregii datorii, cu dobânzi și cheltuieli (art. 820 CPC). În același timp cere notarea urmăririi în cartea funciară, cu arătarea creditorului și a sumei (art. 822 alin. 1). Dacă datoria nu se plătește, imobilul se vinde prin aceleași modalități ca bunurile mobile (art. 826).
O limită importantă pentru creanțele mici: dacă titlul privește o creanță de cel mult 10.000 lei, imobilele debitorului pot fi vândute numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă ele nu pot fi valorificate (art. 813 alin. 5 CPC). Excepție: debitorul refuză nejustificat să dea executorului informațiile cerute sau le dă incomplete cu rea-credință.
Cât costă executarea silită și cine plătește
Cine avansează. Partea care cere un act de executare avansează cheltuielile necesare; pentru actele dispuse din oficiu, le avansează creditorul (art. 670 alin. 1 CPC).
Cine suportă în final. Cheltuielile de executare sunt în sarcina debitorului urmărit (art. 670 alin. 2), cu excepția cazului în care creditorul renunță la executare. Debitorul datorează cheltuielile făcute după înregistrarea cererii de executare, chiar dacă plătește voluntar pe parcurs.
Ce intră în cheltuieli (art. 670 alin. 3): taxele de timbru pentru declanșarea executării, onorariul executorului, onorariul avocatului în faza de executare, onorariile experților, traducătorilor și interpreților, cheltuielile de publicitate și transport și alte cheltuieli necesare. Executorul le stabilește prin încheiere, care este titlu executoriu (art. 670 alin. 4 și 6).
Dacă debitorul nu are din ce plăti. Cheltuielile care nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsă de bunuri urmăribile sau din alte cauze asemănătoare, sunt plătite de creditor, cu excepția onorariului executorului. Creditorul le poate recupera de la debitor când starea acestuia o permite, înăuntrul termenului de prescripție (art. 670 alin. 5).
Onorariul executorului. Legea 188/2000 stabilește plafoanele maxime pentru executarea creanțelor în bani (art. 39 alin. 1):
| Valoarea creanței executate | Onorariul maxim |
|---|---|
| până la 50.000 lei inclusiv | 10% din valoarea creanței |
| 50.001 - 80.000 lei | 5.000 lei + până la 3% din ce depășește 50.000 lei |
| 80.001 - 100.000 lei | 5.900 lei + până la 2% din ce depășește 80.000 lei |
| peste 100.000 lei | 6.300 lei + până la 1% din ce depășește 100.000 lei |
Onorariile minime sunt stabilite prin Ordinul ministrului justiției 2550/C/2006, în forma modificată în 2012. Executorul nu poate condiționa punerea în executare a unei hotărâri de plata anticipată a onorariului (art. 39 alin. 3 din Legea 188/2000). Onorariul concret îl stabilești cu biroul ales, între aceste limite.
Exemplu ilustrativ: pentru o creanță de 20.000 lei, onorariul executorului nu poate depăși 2.000 lei (10%). Dobânzile datorate până la plată le poți calcula cu calculatorul de dobândă legală.
Contestația la executare: ce poate face debitorul
Debitorul, sau orice persoană interesată ori vătămată prin executare, poate face contestație împotriva executării, a încheierilor executorului sau a oricărui act de executare (art. 712 alin. 1 CPC). Contestația se introduce la instanța de executare (art. 714).
Termenul general este de 15 zile (art. 715 alin. 1), care curge, după caz, de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul contestat, a primit comunicarea privind poprirea sau a primit încheierea de încuviințare ori somația. Pentru debitorul care contestă executarea însăși, termenul curge de la primirea încheierii de încuviințare sau a somației.
Ce trebuie să știi ca creditor:
- dacă executarea se face în baza unei hotărâri judecătorești, debitorul nu poate invoca în contestație apărări pe care le-ar fi putut ridica în proces (art. 713 alin. 1);
- contestația nu oprește automat executarea; pentru suspendare, debitorul trebuie să ceară instanței și, ca regulă, să plătească o cauțiune calculată la valoarea obiectului contestației, de exemplu 10% până la 10.000 lei (art. 719 alin. 1-2);
- taxa de timbru pentru contestație se calculează după valoare, dar este de cel mult 1.000 lei (art. 10 alin. 2 din OUG 80/2013);
- hotărârea dată pe contestație se atacă numai cu apel (art. 718 alin. 1).
La ordonanța de plată, prin contestația la executare se pot invoca doar neregularități ale procedurii de executare și cauze de stingere a obligației apărute după ce ordonanța a rămas definitivă (art. 1.025 alin. 2 CPC).
Termenele care îți pot face titlul inutil
Prescripția dreptului de a cere executarea. Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în 3 ani, dacă legea nu prevede altfel; pentru titlurile din materia drepturilor reale, termenul este de 10 ani (art. 706 alin. 1 CPC). La hotărârile judecătorești, termenul curge de la rămânerea lor definitivă (art. 706 alin. 2). După prescripție, titlul își pierde puterea executorie, dar prescripția nu operează automat: trebuie invocată de cel interesat (art. 707).
Prescripția se întrerupe, printre altele, la depunerea cererii de executare însoțite de titlu, chiar la un executor necompetent, la un act voluntar de plată sau la recunoașterea datoriei de către debitor și la fiecare act de executare (art. 709 alin. 1). După întrerupere începe să curgă un nou termen. Prescripția se suspendă cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire (art. 708 alin. 1 pct. 3).
Perimarea. Dacă, din culpa ta, lași să treacă 6 luni fără să îndeplinești un act sau demers pe care executorul ți l-a cerut în scris, executarea se perimă de drept (art. 697 alin. 1 CPC). O executare perimată nu întrerupe prescripția (art. 709 alin. 3). Răspunde la timp la solicitările scrise ale executorului.
Termenele pe zile le poți verifica cu calculatorul de termene procedurale.
Pe scurt: ai 3 ani de la data la care hotărârea a rămas definitivă ca să ceri executarea; după ce ai pornit-o, nu lăsa dosarul fără răspuns 6 luni.
Dacă debitorul nu are nimic sau intră în insolvență
Debitorul nu are bunuri sau venituri. Executorul are dreptul să identifice bunurile urmăribile ale debitorului și să facă acte de executare la locul unde se află (art. 681 CPC), iar încuviințarea îți permite să ceri toate formele de executare, simultan sau pe rând. Dacă totuși nu se găsește nimic:
- cheltuielile avansate, în afară de onorariul executorului, rămân în sarcina ta, cu drept de recuperare ulterioară (art. 670 alin. 5);
- prescripția se suspendă cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile (art. 708 alin. 1 pct. 3).
Debitorul intră în insolvență. De la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare și măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului (art. 75 alin. 1 din Legea 85/2014). De atunci, creanța se valorifică numai în procedura insolvenței, prin cererea de admitere a creanței. Termenul de depunere e scurt și pierderea lui are consecințe grave, așa că citește ghidul Clientul a intrat în insolvență: primele 7 zile și Insolvența explicată pentru creditori.
Pe scurt: executarea silită în 8 pași
- Obții un titlu executoriu (hotărâre, ordonanță de plată, bilet la ordin etc.).
- Alegi un executor judecătoresc din circumscripția curții de apel competente.
- Plătești taxa de 20 lei pentru încuviințare și depui cererea de executare cu titlul.
- Executorul deschide dosarul și cere încuviințarea instanței în cel mult 3 zile.
- Instanța decide în cel mult 7 zile, fără citarea părților.
- Executorul trimite somația și înființează popririle.
- Dacă debitorul nu plătește, urmează sechestrul și vânzarea bunurilor.
- Sumele obținute, inclusiv cheltuielile de executare, le primești prin executor.
Acest ghid oferă informații generale despre lege. Nu analizează o situație concretă și nu ține loc de consultanță juridică; pentru un dosar anume, adresează-te unui executor judecătoresc sau unui avocat.